luni, 14 decembrie 2009

Zîmbete pe 16 milimetri

Mie oamenii cînd mă întîlnesc pe stradă nu îmi zîmbesc. Cam am o figură cruntă, recunosc. Dar am găsit soluţia să îi înveselesc pe cei din jur. Unii se opresc şi se uită lung, zîmbesc paşnic, înţelegător, ca atunci cînd vezi un pui de mîţă jucîndu-se cu un ghem de hîrtie în faţa unei curţi. Sau ca atunci cînd mezinul spune o prostioară care îi depăşeşte vîrsta. Sau ca atunci cînd alunecă Bran pe o coajă de banană. Alţii întorc capul, îşi dau coate, comentează pe sub mustaţă, micşorează pasul ca să se uite mai bine fără să pară penibili. Ba chiar unii, mai lipsiţi de inhibiţii, se opresc pur şi simplu şi cască ochii mari cercetînd alene şi curios.

Ce să mai, pe scurt, pentru a-mi înveseli conlocuitorii a fost suficient să învîrt cheia în contactul unui Smart, o buburuză aterizată pe imaşul automobilelor serioase, cu care m-am împrietenit deja la cataramă. Vă spun, size DOES matter. Dar se potriveşte şi zicala aia mai de pe la noi aşa: mică, mică, dar ridică.

4 comentarii:

Cris F. spunea...

Sa inteleg ca ai luat permisul? Felicitari!!! Si masinutza? Vrem poze, vrem poze.

vasilissa spunea...

@Cris F., pai l-am luat, l-am luat. Si de atunci ma fitii intr-o mare veselie. Poze..., nu m-am gindit sa ii fac pina acu album de familie...dar, mai stii...

dora spunea...

da, da, da!
vrem poze!
felicitari!

vasilissa spunea...

@dora, stai sa o scot din nameti, ca nu se prea zareste de bordura. :)