sâmbătă, 9 august 2008

Şi premiantul este.............

Dragii babii,

Iaca, închei glorios aşteptarea poveştilor voastre despre ce iaşte România şi cu ce se mănâncă ea. Istoriile primite de la voi m-au uns pe suflet. Triste şi vesele, precum momentele alea de pe la tvr1 de cînd eram copii. De altfel, chiar şi asta spune ceva despre rezistenţa neuronilor românului şi despre cum escaladează el momente dintre cele mai grele. Din păcate, am apucat să zic că voi alege doar o istorioară drept cea mai relevantă. Le-aş fi premiat pe toate, fără drept de apel. Dar, pentru că trebuie să pun degetul pe una singură, am ales-o pe cea... tratarraataaaaataaaaa (bătăi de tobă, moment de suspaaaansssssss şiiiiiii) a Alinei. Pentru că înmormântările la români mi s-au părut întotdeauna ceva cu totul ieşit din comun. Acolo vezi lucruri dintre cele mai triste şi dintre cele mai hilare care spun atât de multe despre naţiunea noastră.


La categoria "Repetenti, dar ambitiosi", vin si eu la sfarsitul sesiunii cu niste treburi vazute si auzite la doua inmormantari.

1.In Bellu, convoiul merge incet si, cum altfel, trist. Haine negre, flori, discutii in soapta. La o intersectie dintre doua alei, un gropar la bustul gol, usor transpirat si sprijinindu-se mioritic intr-o lopata, urla catre alt gropar, aflat mai la distanta: "Laaasa, baaa, mortu', ca poa' sa mai astepte cinci minute!".

2. Tot in Bellu, cateva minute mai tarziu, in capela. Se depun coroanele, se aprind lumanarile, incepe slujba. Brusc, printre cuvintele preotului se aude TARE o sonerie de mobil. Ca si cum asta n-ar fi fost destul de penibil, dupa doua secunde imi dau seama ce melodie avea enoriasul la telefon: "It's the final countdown". :)

3. O alta inmormantare. Sicriul e adus la groapa, langa groapa - mormanul de pamant. In varful gramezii se urca un gropar care priveste spectacolul de la inaltime. Toti cei care erau imediat in spatele lui nu mai vad in fata ochilor decat tricoul pe care-l poarta - "Activia - Esti plin de viata!".

Premiul constă într-o carte pe care încă nu am cumpărat-o. :) Aşteptam să văd ce s-ar potrivi câştigătorului. Aşadar, Alina, dă-mi de veste. Abia aştept să îţi cadorisesc litere scrise de alt român care n-a scăpat nici el de vesela tristeţe a naţiei din care se trage.

8 comentarii:

vanessa spunea...

Povestirile Alinei despre Romania sau mai exact despre moartea la romani mi se par haioase, dar cel mai mult mi-a placut cea cu matiz-ul. Imi pare rau ca nu am fost prezenta in aceasta sesiune, dar promit ca data viitoare voi incerca sa scriu si eu despre experienta de a fi roman. Sper sa castig numai pentru faptul ca merg zilnic cu troleibuzul.

vasilissa spunea...

@vanessa, si mie mi-a placut aia cu matizul... :D adica mi-au placut toate, daca era sa premiez stilul, nu o scoteam la capat, trebuia sa dau cite un premiu fiecaruia. dar povestirile alinei mi s-au parut ca spun cel mai mult despre cum se comporta romanul chiar si in momentele cele mai grele...

Alina spunea...

Aoleu, acum am ajuns la calculator si am aflat vestea si nici macar nu eram si eu aranjata! :) As vrea sa multumesc familiei - pentru ca m-a sustinut - si Vasilissei, pe care o invit pe aceasta cale la un schimb de beri :) Cand ai tu timp, la drum de seara?

vasilissa spunea...

@ alina. lasa ca multumesti familiei alta data, adica dupa ce iti faci un coc cuib de pasare si iti trintesti o rochie de nasa... da, da, un schimb de beri! io sint libera ca pasarea cerului miercuri, joi si vineri. crezi ca ne-ajunge pentru berile alea? ;;)

botosaru spunea...

Foarte fain concursul.
Felicitari "tutulor".
Da, Romania asta e o poveste fara sfarsit. Mai zilele trecute, il aud pe un nene injurandu-l pe altul care cobora din tramvai:
- Mergi slobod, cioara spurcata! Emil Constantinescu ce esti!
M-am amuzat discret, sa nu jignesc vreo persoana crispata sau vreun intarziat fan al Emilului (scuze ca-l articulez ca pe un substantiv comun).
Faza faina este ca, nimerindu-se sa vorbesc cu o prietena din Germania, i-am povestit despre injuratura, iar ea mi-a zis ceva de genul: "Trebuie sa-mi spui si ce simbolizeaza Emil Constantinescu in mintea romanilor."
Chiar asa. Care ar fi cuvantul care-l defineste, sa justifice injuratura?
Incingem o dezbatere? :)
Mie imi vine in minte "pacalici".
Dar parca suna prea simpatic. Mai are cineva alte idei?
Vassilisa, help! :)

vasilissa spunea...

@carmen, rateul spectaculos si maxima dezamagire. asta cred ca simbolizeaza constantinescu pentru romani. pe cite de multe asteptari, pe atit de multe dezamagiri a adus. un tap baltat.

botosaru spunea...

hihi
suna cam groaznic de adevarat :)

vasilissa spunea...

@carmen, da :)), noroc ca a fost si este foarte desteptut... sta-i-ar ceasu'. lui si halorlantilor...