luni, 24 august 2009

Făcători de limbă

Că plozii sunt o sursă de cuvinte neimaginabile pentru adulţi, am constatat cu toţii. Mai ales cei care au acasă o mostră care a depăşit doi-trei ani, cu alte cuvinte, care a devenit articulată. Ştefan e în plin avânt muncitoresc într-ale limbii noastre, de unde deduc că vîrsta între 5 şi 7 ani e cea mai fructuoasă. Păcat că nu ştiu să şi scrie destul de cursiv, că literatura mondială ar arăta astăzi cu totul altfel.


În decurs de două zile, progenitura a scos următoarele două invenţii din mîneca de la pijamaua lingvistică:

1. Silviu ple
2. Speriecioară

Ca adult sau dacă nu eşti vreo Nina Cassian cu limba ei şpargă, mie îmi pare destul de greu să mai îmbunătăţeşti fondul uzual de cuvinte. Aşa că, poate, zic - nu dau cu parul, că dacă am da din cînd în cînd în mintea copiilor, am fi niţeluş mai bogaţi.

2 comentarii:

lissa spunea...

dar ce te faci cand, dupa ce ai trecut de limbajul de 2 ani jumate cu " cocosi"= chiloti, "gogonene"= covrigi, "pitita" = biscuiti, "anina" = lingura - evoluezi catre " botosani" = boxeri si ajungi la 7 ani si auzi: O! pardon, te-am lovit din pulpa! (culpa)- asta era aseara la baie sau.."Vreau sa ma fac aprobat" (acrobat) sau " eu sunt inascultabil si inastimparabil"
iti spun tot eu: mori de ras....
Totusi, ce e cu Silviu ple???

vasilissa spunea...

hahahaaaaa, alea cu inascultabilul si inastimparabilul m-au rapus. moooor de riiis. silviu ple e, draga, sil vous plait. eeeee