joi, 18 iunie 2009

Cum să devii un Nimeni cu literă mare





Am un prieten. Care mi-a zis o dată băgînd bărbia la înaintare (e un fel al lui de a sublinia că vorbeşte pe bune) "Lasă prostiile şi scrie-ţi Cartea!". Eu nu am făcut-o. Dar a făcut-o el. Şi, cu toată invidia de care pot da dovadă, mă bucur sincer. Mai am niţel şi o consider o reuşită personală. El este omul de la care am învăţat ce e aia un şapou. Cum să scrii cînd eşti leşinat şi fără nici cea mai vagă idee despre ce, de ce, de unde, pentru cine să scrii. Cum să nu-ţi pui în cap redactorul-şef. Cum să îţi foloseşti ambele mîini pe tastatură din poziţia răsturat în scaunul ergonomic pînă la ieşirea picioarelor pe partea ailaltă a biroului.  Cum să rezişti. Şi demnitatea celui care nu pleacă.

El zice despre sine că e un Nimeni. O fi, dar cu literă mare. Şi să nu-l credeţi. Pur şi simplu e o lucrătură de artizan. Ca tot ce face. Are mereu în buzunarul de la salopeta de salahor într-ale verbului o dăltiţă minusculă cu care sapă la temelii. Turnul din Pissa el l-a adus în halul în care îl cunoaştem.

Ah, şi titlul e roz. Mare. Pe o copertă albă. Ai dracu copertari cu codurile lor de culori! Singura explicaţie ar putea fi dacă rozul, în afară de conotaţia aia clasică de "fără griji", ar mai însemna şi "doză babană de autoironie, ironie, analiză şi durere în spate pe alocuri".

Nu cumpăraţi cartea dacă staţi prost la capitolul umor.
Nu cumpăraţi cartea dacă nu vă interesează breasla jurnalistului de tranziţie care a pierdut un deceniu din viaţă în cutele mochetelor de prin redacţii.
Nu cumpăraţi cartea dacă credeţi că brand-urile personale sau impersonale sînt bullshittinguri care nu vă privesc.
Nu cumpăraţi cartea dacă preferaţi să fiţi exclusiv consumator de mass-media. Odată ce intraţi în file, o să aflaţi lucrurile alea care produc micile cutremure de pe pagina întîi şi dacă mîna care dă o burtieră la teve e aceeaşi cu care este scărpinat dinapoiul.
Nu cumpăraţi cartea daca nu vă plac poveştile care, deşi nu sînt scrise la persoana întîi, duc la povestea unui om. Care se declară un Nimeni. Dar al cărui rînjet satisfăcut se întrezăreşte exact în doza aia de magenta temperată-n roz.

9 comentarii:

dora spunea...

Trebuie sa fie tare interesanta cartea.
Multam de semnalare.

Misto idee, misto titlu.
Misto comentariul tau despre roz.
Misto umoru-ti.
Misto... s.a.m.d.

vasilissa spunea...

@dora. se lanseaza duminica la bookfest. la doisce trecute fix. io sper sa ajung. daca nu ajung, il conjur pe autore sa imi pastreze neste exemplare...

Anonim spunea...

mi-a placut tare ce am citit (primele 35 de pag de pe blog).
..sper sa apara in curand si la..supermarket - de pe acolo ajung sa imi cumpar carti ca..deh, nu gasesc lapte la Dalles..ma rog, s-au gandit bine si aia sa puna si carti pe rafturi ca uite asa mai apucam si noi sa ne uitam la ele, astia cu nasul in birou care in afara de aprovizionarea saptamanala nu umblam prin targ din motive de alergie la trafic, aglomeratie, preturi mari, sanadale ciclame, bronz la solar

Anonim spunea...

uf ce fraza lunga! vezi daca nu ma pricep?! d-aia eu sunt CINEVA

vasilissa spunea...

ma, esti cineva, dar cine? ca la mine tot anonim(a) te arati. :)

Nina spunea...

Ar fi trebuit sa ii faci si o prezentare a cartii la tirg, cred ca ar fi avut un sustinator de nadejde in tine. Nu stiu cine i-a prezentat cartea, eu o sa o citesc cu siguranta ca pe mine m-ai convins.

vasilissa spunea...

@nina, nu a fost nevoie si de sustinerea mea. Domnul autor a dat autografe la finalul prezentarii...

lissa spunea...

n-as vrea sa ma arat anonim(A) dar ce sa fac daca nu imi iese altfel?!..sunt lissa-denisa,na!

vasilissa spunea...

@lissa-anonima.. tot e bine ca esti cineva :))